Gheorghe Erizanu: „Aprecierea personală e când numele traducătorilor apar pe copertă”

and |noiembrie 30, 2017|FILIT 2017, Interviu, Nr. 25, Revista de Traduceri Literare

Mă bucur că la o masă comună, la Filit, au putut sta alături și editori, și traducători. Fiind directorul unei importante edituri de peste Prut, Cartier, ș dori să ne răspundeți la cîteva întrebări despre traducere și traducători, din perspectiva editorului.

  1. Ce înseamnă traducerile pentru editura dumneavoastră? Care e proporția traducerilor printre lucrările pe care le publicați?
Interviu realizat de Antoaneta Olteanu

Interviu realizat de Antoaneta Olteanu

Traducerile înseamnă conexiune la sistemul de valori internaționale, ieșirea din spațiul închis al unei singure culturi. Colecția Biblioteca deschisă este dedicată nemijlocit traducerilor din literatura contemporană universală. Dar traduceri mai apar în colecțiile Cartier istoric, Cartier popular, Cartier juridic sau Cartier educațional. Procentual, grosso modo,  traducerile ocupă circa 30 la sută din portofoliul nostru editorial.

  1. De regulă, din ce limbi se traduce la editura dumneavoastră? Aveți cumva în plan și o direcție de dezvoltare către limbi de mai mică circulație? În ce domenii?

Noi suntem deschiși pentru literaturile mici (vorbesc de limbile de mică circulație). În Biblioteca deschisă au apărut bulgarul Gheorghi Gospodinov, cehul

Roman Ráž, sârbul Svetislav Basara, georgianul Zaza Burciuladze, ucraineanul Serghi Jadan (de curând publicat în fragment în ”Revista de traduceri literare” – http://www.filialatradlit-buc-usr.ro/29-06-2017-serghi-jadan-vorosilovgrad/). E adevărat, nu avem obsesia să traducem doar din limbi de circulație mică. Ne interesează calitatea cărților, mesajul lor, informația pe care ne-o oferă, dacă vorbim de non-ficțiune.

  1. Ați putea să ne indicați o surpriză plăcută pe care v-a făcut-o o carte tradusă?

Dintre ultimele apariții, pot vorbi despre câteva surprize foarte plăcute, sunt excelentele romane ale sârbului Svetislav Basara, Mărirea și decăderea bolii Parkinson, sau ale ucraineanului Serghi Jadan, Jazz în Donbas, sau ale nemțoaicei cu origini bulgare Sibylle Lewitscharoff, Apostolov.

  1. Ați putea să ne spuneți o carte tradusă, recent, să spunem, care v-a plăcut?

Ar fi o completare la lista precedentă. E un tânăr autor austriac cu origini bosniace, Thomas Glavinic, cu uriașul roman Complexul lui Jonas, în traducerea excelentă a lui Victor Scoradeț.

  1. Cum apreciați activitatea traducătorilor?

E o verigă din lanțul cărții. Și e ca tot lanțul. Cu multă muncă, mare efort  și cu puțini bani. Iar ca apreciere personală, atunci numele traducătorilor noștri apar pe copertă. Mi se pare firesc. Iar pagina cu biobibliografia autorului conține, de asemenea, și datele biografice ale traducătorului. Mi se pare corect.

  1. Aveți mulți traducători cu care colaborați? Apelați la traducători „profesioniști” sau încurajați și colaborările cu tinerii traducători?

Avem o listă destul de mare. Lucrăm cu traducători profesioniști. Încercăm să aducem și tineri traducători sau scriitori tineri care pot face traduceri. Au semnat cărți traduse la Cartier tinerii scriitori Vlad Pojoga & Cătălina Stanislav (Revolta lui Atlas de Ayn Ran), sau Luiza Vasiliu, care a tradus din Andre Gide, sau tânărul scriitor din Republica Moldova Adrian Ciubotaru, care a tradus Aromânii de Nicolas Trifon. Andrei Anastasescu, excelentul traducător din germană,  bănuiesc că deja intră în lista maeștrilor. Seria de autor Kracht, apărută la Cartier, poartă semnătura lui încă de la începuturi, pe când avea în față doar câteva cărți traduse. În general, foarte mulți traducători, scriitori care au tradus, au fost și sunt alături de editură pe o perioadă de peste 20 de ani.

  1. Editura are politica de a-și fideliza traducătorii, de a-i face să fie împreună mai multă vreme în punerea în practică a politicii editoriale stabilite?

Onorarea la timp a obligațiilor fidelizează traducătorii. Altceva mai sofisticat nu cunosc. Avem traducători care au îmbătrânit cu noi sau îmbătrânesc în continuare împreună cu noile apariții editoriale. Nu știam că acest fenoment se ascunde în spatele noțiunii de fidelizare.

Mulțumesc mult!

Share this Post:

Lasă un răspuns