Hon.-Prof. Dr. Rainer Schubert: „Să îmbunătățim șansele receptării scrierilor filosofice ale lui Lucian Blaga în spațiul de limbă germană“

|octombrie 19, 2015|Interviu, Nr. 01, Revista de Traduceri Literare

Peter Sragher, Președinte Filiala București – Traduceri literare a USR

Peter Sragher, Președinte Filiala București – Traduceri literare a USR

Peter Sragher: Ați tradus în limba germană ultimul volum al „Trilogiei cunoașterii“ de Lucian Blaga, și anume Cenzura transcendentă, care a apărut anul acesta la editura Frank & Timme din Berlin.

Rainer Schubert: Este vorba despre încheierea „Trilogiei cunoașterii“ și mă bucur foarte mult că acum e posibil să se prezinte fundamentul filosofiei lui Blaga pentru prima oară în limba germană. În anii trecuți au și apărut primele două părți ale „Trilogiei cunoașterii“ în germană, care au fost traduse tot de mine. Este deosebit de important ca Blaga să fie tradus în limba germană, pentru că limba germană joacă un rol crucial în gândirea sa. Vreau să amintesc faptul că Lucian Blaga și-a elaborat și susținut în germană lucrarea de doctorat Kultur und Zivilisation (Cultură și civilizație) la Universitatea din Viena în anul 1920. El s-a confruntat în mod intens cu filosofia germană, spre pildă Kant, Husserl, Heidegger.

Existau – înainte de a începe traducerea operei filosofice, dar după ce ați citit-o cu atenție în limba română – dubii privind modul de traducere al limbajului tradițional românesc în germana de azi?

Hon.-Prof. Dr. Rainer Schubert

Hon.-Prof. Dr. Rainer Schubert

Se poate constata că Lucian Blaga folosește un stil românesc cam de modă veche și de aceea imperativul categoric pentru traducător este să realizeze o traducere într-o germană a zilelor noastre. Important este însă să nu se piardă în acest proces nuanțele filosofiei profunde a lui Blaga.

O germană a zilelor noastre, spuneți, dar cum se poate sugera, în această situație, spiritul și coloratura limbii române?

Este vorba despre arta de a păstra un echilibru între limbajul lui Blaga și o germană care se vorbește astăzi. Câteodată este imposibil de tradus LucianBlaga cuvânt cu cuvânt în limba germană, deoarece anumite expresii nu sună bine în germană. Ar produce un efect artificial. Cel mai important lucru însă este să se înțeleagă propoziție cu propoziție ceea ce dorește filosoful român să spună.

Ce se întâmplă dacă Blaga, sub influența indirectă a naturii sale poetice, folosește metafore în textul său filosofic ? Cum reușește să rezolve această chestiune traducătorul ?

Coperta volumului „Die transzendente Zensur” (Cenzura transcendentă) de Lucian Blaga,Frank & Timme Verlag, Berlin, 2015

Coperta volumului „Die transzendente Zensur” (Cenzura transcendentă) de Lucian Blaga,Frank & Timme Verlag, Berlin, 2015

Aceasta este, într-adevăr, una dintre chestiunile cele mai dificile pentru traducător. Întâlnim multe metafore utilizate de Blaga, care nu pot fi traduse chiar identic în limba germană. Vă dau un exemplu : în Cunoașterea luciferică, Blaga vorbește despre faptul că dezvăluirea unui mister este aidoma săgeții trase în „bolta teoriei“. „Boltă“ este un cuvânt pe care nu poate fi tradus mot à mot, căci în germană nu are sens. Nu poate fi echivalat cu termenul „Kuppel“. Se poate însă, dacă te gândești, să înțelegi că „boltă“ este cheia de boltă care închide contravântuirile în naosul bisericii. Atunci se poate echivala metafora românească „boltă“ cu o metaforă de limbă germană, dacă-ți închipui că referința este un centru cu linii care iradiază. Și această imagine poate fi asemuită unei inimi cu artere. De aceea se poate spune, și sună în limba germană bine „tragerea unei săgeți, care pătrunde în inima teoriei“. Este, astfel, pentru traducător un lung proces de gândire, în care să găsească echivalentul german.

Au existat momente, când traducerea v-a dus în pragul disperării ?

Da. Am trăit astfel de momente, deoarece Blaga construiește propoziții atât de complicate, încât, pentru a le traduce în germană, trebuie să le împarți pe secțiuni. Câteodată se folosește de fraze deosebit de complexe, care se întind pe jumătate de pagină. Începe cu un substantiv, introduce o propoziție secundară, după propoziția secundară intervine o construcție participială, iar în interiorul construcției participiale mai introduce o propoziție secundară, după care se referă la prima propoziție secundară, și sintetizează tot acest proces de gândire încă o dată printr-o proproziție participială și abia după aceea încheie întregul eșafodaj. Câteodată te apucă disperarea.

Vi s-a năzărit vreodată să aruncați cartea de perete ?

Da, uneori am avut acest imbold, însă eu iubesc cărțile și nu am făcut asta.

Lucrați la cel de-al patrulea volum din opera filosofică a lui Blaga, după ce ați tradus Trilogia cunoașterii în germană.

Fragment din teza de doctorat a lui Lucian Blaga cu corectura proprie

Fragment din teza de doctorat a lui Lucian Blaga cu corectura proprie

În Testamentul său filosofic, Lucian Blaga însuși vorbește despre o așa-numită pentalogie a Teoriei cunoașterii, care mai cuprinde, în afară de Trilogie, și următoarele volume : Despre conștiința filosofică și Experimentul și spiritul matematic. Acum am început să traduc cel de-al patrulea tom, și anume Despre conștiința filosofică.

Care sunt șansele receptării filosofiei lui Blaga în spațiul de limbă germană ?

Obiectivul constă în aceea de a îmbunătăți șansele unei receptări a scrierilor filosofice ale lui Blaga în spațiul de limbă germană. Ne găsim actualmente în mijlocul unui curent antimetafizic în filosofia de limbă germană. Blaga este, fără putință de tăgadă, un metifizician și acest tip de filosofie a fost puțin cam marginalizată. Este important să apară recenzii, care să scoată în evidență importanța filosofiei lui Blaga și să declanșeze astfel o discuție în cadrul lumii academice.


Traducere de Peter Sragher și Elena Andrei
București, 23.09.2015

Share this Post:

Lasă un răspuns